Orașul Jimbolia se află situat în partea de vest a României, la 572 km distanță față de București pe calea ferată și 600 km pe șosea, fiind străbătut de meridianul de 20˚38’ longitudine estică și de paralela de 45˚46’ latitudine nordică. În cadrul județului Timiș se află în extremitatea vestică a acestuia, la 39 km distanță (pe calea ferată) de reședința acestuia, municipiul Timișoara.

Ca poziție geografică, orașul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului și Câmpia Mureșului. Un aliniament de sate marchează limita dintre cele două unități de relief: Checea-Cărpiniș-Satchinez. Altitudinea medie a orașului este de 82 de metri. Se află la intersecția unor importante căi de comunicație ce fac legătura dintre România și spațiul ex-iugoslav, fiind un important punct de frontieră feroviar și rutier la granița dintre România și Serbia.

În sistemul urban românesc, Jimbolia face parte din categoria
orașelor mici, sub 20.000 de locuitori, la nivel național ocupând locul 175 din cele 261 de orașe ale țării. În cadrul județului Timiș, orașul Jimbolia ocupa, în anul 2002, locul IV ca număr de locuitori (11.113 locuitori în 2002) după orașele Timișoara, Lugoj și Sânnicolau Mare, deținând 1,5% din populația totală a județului și 2,5% din populația urbană a acestuia.
Substratul geologic este puternic fragmentat și se caracterizează printr-o mare mobilitate tectonică. Din punct de vedere al reliefului se încadrează Câmpiei Jimboliei, subdiviziune a Câmpiei Mureșului ce alcătuiește partea nordică a Câmpiei Banatului.

Clima orașului se caracterizează prin valori termice anuale de 10,7ºC și precipitații medii de 570 mm/an. Din punct de vedere al hidrografiei se remarcă apele de adâncime cu caracter ascensional și geotermal.
Vegetația este alcătuită din pajiști stepice înlocuite în mare parte cu culturi agricole. Solurile sunt foarte fertile și fac parte din categoria cernoziomurilor.

Prima atestare documentara a orașului datează din anul 1332 . Până la colonizările din 1766 s-a numit Chumbul, Chombol, Csomboly, Zsomboly. Odată cu colonizările germane, localitatea se va numi Hatzfeld, iar din 1924, Jimbolia. În 1857, Jimbolia este legată de Timișoara prin una din primele căi ferate de pe teritoriul României. Prima unitate industrială este înființată în anul 1864 – Fabrica de țiglă „Bohn & Co“ (viitoarea „Ceramica“). A doua jumătate a secolului al XVIII-lea se remarcă printr-o impetuoasă dezvoltare edilitară și urbanistică. Multe clădiri și monumente noi au fost construite, cum ar fi Castelul Csito (1863), Palatul Administrației (1878) și statuia Sf. Florian (1866).
________________________________________
După al Doilea Război Mondial, Jimbolia a devenit un important centru industrial. De la Revoluția Română, care a avut loc în decembrie 1989, orașul a suferit importante transformări economice, politice și sociale. Perspectivele actuale ale orașului sunt pozitive în ceea ce privește investițiile străine și dezvoltarea generală.
________________________________________
Din punct de vedere economic, sectorul primar, agricultura, ocupă o pondere însemnată. Fondul funciar cuprinde 9735 ha teren agricol din care 97% teren arabil și 3% pășuni și fânețe. În industria orașului lucrează 58% din populația activă.
Profilul industrial al orașului rămâne dominat de industria ușoară (încălțăminte, confecții, textile) după care urmează industria electrotehnică și electronică, industria mecanică, industria maselor plastice. Cele mai mari firme industriale ale orașului sunt SUMIDA România (producătoare de componente electronice), ADIENT (subansambluri auto), HALM (pompe hidraulice), Faulhaber (micro motoare) și Kabelsysteme Hatzfeld (cabluri audio-video).
Sectorul terțiar, care cuprinde toată gama serviciilor, are o pondere de 38%.
În domeniul transporturilor feroviare, Jimbolia dispune de acces la căile ferate secundare: Timișoara – Jimbolia – Kikinda (spre Serbia) și Jimbolia – Lovrin. În domeniul transportului rutier, Jimbolia are acces la drumurile naționale 59A, Timișoara – Jimbolia – Srbska Crnja (Serbia) și 59C, Jimbolia – Sânnicolau Mare. Legătura cu localitatea Lovrin se face pe drumul județean DJ 594.

Școala. În oraș se găsesc cinci grădinițe pentru copiii preșcolari, o Școală cu clasele I-VIII unde învață peste 1000 de elevi și un Grup școlar pentru 1200 de elevi.

Din punct de vedere cultural, Jimbolia se mândrește cu șase muzee și două case memoriale: Muzeul Presei „Sever Bocu”, Muzeul „Ștefan Jäger”, Muzeul Pompierilor „Sfântul Florian”, Muzeul Căilor Ferate Române, Casa Memorială Dr. „Karl Diel” și Casa Memorială „Petre Stoica”. În plus, Casa de Cultură și Biblioteca Orășenească organizează pe tot parcursul anului numeroase evenimente culturale.

Muzeul Presei, o entitate unică din țara noastră, a fost înființat în anul 2007 ca urmare a inițiativei și a eforturilor scriitorului Petre Stoica cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Jimbolia.
Colecția sa conține ziare care au fost publicate începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea până în prezent, în România și în Diaspora, scrise în limbi precum română, germană, maghiară, sârbă, franceză, engleză, bulgară, rusă, ucraineană, croată, italiana, turcă, ebraică etc. Publicațiile acoperă diferite domenii: literatură, istorie, medicină, industrie, sport și modă. Muzeul dispune și de o colecție de cărți de vizită vechi, aparținând unor personalități celebre din istoria și cultura românească.

Banatul a fost întotdeauna o zonă cosmopolită în care locuitorii din medii etnice diferite au trăit și trăiesc în pace și înțelegere reciprocă - Muzeul Presei surprinde și se identifică cu acest element cultural.

Muzeul Căilor Ferate Române prezintă vizitatorilor obiecte vechi specifice transportului feroviar și o expoziție de cărți poștale, bilete de călătorie și tipuri de monede din diferite perioade.

Muzeul Pompierilor „Sfântul Florian” găzduiește antichități de peste 130 de ani, cum ar fi diverse căști, țevi de refulare, măști de protecție împotriva gazelor și a fumului, dar și diferite utilaje de intervenție sau chiar căruțe destinate intervențiilor la incendii.

Muzeul Stefan Jäger - entitatea este reprezentativă pentru cultura șvăbească. Astfel, muzeul include secții de etnografie și arheologie și o cameră șvăbească precum și atelierul pictorului unde se pot vedea picturi și schițe.

Casa Memorială Dr. „Karl Diel” - casa memorială care poartă numele Dr. Karl Diel adăpostește instrumente medicale, volume medicale și tratate, precum și obiecte personale care au aparținut omului care a pus bazele spitalului orașului.
Casa Memorială „Petre Stoica” este gazda unor numeroase volume științifice sau de literatură, împreună cu o colecție impresionantă de medalii, fotografii și alte obiecte vechi care oferă o atmosferă aparte locului scoțând în evidență parfumul vremurilor de odinioară.

Anual, în Jimbolia, au loc evenimente culturale, parte dintre ele devenind tradiție locală. Acest tip de evenimente este important, deoarece răspunde necesităților comunității. Fiind un oraș cu diversitate etnică, evenimentele organizate aici trebuie să includă și această caracteristică, trebuie să acopere o scară cât mai largă de cereri. Așadar, cel mai mare eveniment organizat este „Zilele Jimboliene”. Este o acțiune ce se întinde pe trei zile și care include evenimente culturale, sportive și muzicale.
În sezonul de iarnă sunt organizate următoarele evenimente: „O, brad frumos!” – festival internațional de colinde - Sărbătoarea de Ignat – o competiție gastronomică internațională care promovează rețete tradiționale din zona Banatului – și Ziua Națională a României.
Evenimente cu importanță sunt considerate și cele care au în prim-plan principalele trei biserici din Jimbolia. În ziua Adormirii Maicii Domnului, comunitatea ortodoxă sărbătorește hramul bisericii. Totodată, bisericile romano-catolice își sărbătoresc hramul toamna, de Sfântul Vendelin, respectiv de Sfântul Mihai.
Există, de asemenea, două evenimente sportive cu tradiție. Unul dintre ele este un cros dedicat unei campioane mondiale din Jimbolia, iar celălalt este o competiție de lupte libere.
În Jimbolia, există, de asemenea, mai mult de zece restaurante, trei unități de cazare și mai multe baruri.
Nu în ultimul rând, orașul a stabilit mai multe legături internaționale importante cu Kikinda (Serbia), Dunajska Streda (Slovacia), Pusztamérges, Csanadpalota, Mórahalom (Ungaria), Trebur (Germania).